Întrebări frecvente - Diabet și boli de nutriție

Poți duce o viață normala cu diabet?

      Da — majoritatea persoanelor cu diabet pot duce o viață normală și împlinită. Diabetul este o afecțiune pe termen lung, dar cu tratament și obiceiuri care mențin glicemia într-un interval sigur, oamenii pot munci, călători, face sport, avea relații, pot avea sarcini (cu planificare) și își pot urma obiectivele.

     De obicei, „normal” înseamnă puțină planificare în plus față de cineva fără diabet — nu o viață pusă pe pauză. Secretul nu stă în „restricții severe”, ci în gestionare inteligentă. Gândește-te la diabet nu ca la o sentință, ci ca la un partener de drum mai exigent care te obligă să fii mai atent la propriul corp decât o persoană obișnuită. 

    Ce ajută cel mai mult la o viață normală?

     • Un plan de tratament potrivit (comprimate și/sau insulină, uneori și alte injectabile) care se potrivește rutinei tale.   

     • Monitorizare regulată (înțepături în deget și/sau senzor CGM) și învățarea modului în care mâncarea, stresul, boala, somnul și mișcarea îți influențează glicemia.   

     • Alimentație flexibilă, nu perfecțiune: poți mânca și alimente care îți plac — contează mai mult porțiile, momentul și combinațiile (proteină/fibre) decât ideea de „niciodată”.   

     • Mișcare: activitatea fizică ajută la controlul glicemiei și la energie; nu trebuie să fie intensă ca să fie utilă.   

     • Îngrijire preventivă: controale la ochi, rinichi, picioare, plus controlul tensiunii și colesterolului — toate reduc mult riscul de complicații.   

     • Sprijin: un medic în care ai încredere + familie/comunitate.

    Îngrijorări frecvente (și răspunsuri practice)

     • Călătorii? Da — ia rezerve de medicamente/consumabile, ține-le în bagajul de mână, planifică dozele la schimbări de fus orar dacă folosești insulină.   

     • Sport/mișcare? Sigur — înveți cum să ajustezi carbohidrații/medicamentele și urmărești riscul de hipoglicemie.   

     • Ieșiri la restaurant/social? Da — mulți folosesc strategii simple (băuturi cu mai puțin zahăr, porții împărțite, echilibrarea carbohidraților).   

     • Complicații pe termen lung? Riscul există, dar un control bun al glicemiei, tensiunii și colesterolului îl reduce mult.

     Aspectul psihologic

      Este normal să existe momente de oboseală („diabetes burnout”), dar comunitatea este uriașă. Există grupuri de suport, tabere pentru copii și tineri cu diabet și resurse online care fac ca diagnosticul să nu se simtă ca o izolare.

     Notă importantă: Diferența dintre o viață normală și una complicată de diabet constă în prevenție. Menținerea glicemiei în limitele țintă previne complicațiile pe termen lung (la nivelul ochilor, rinichilor sau inimii), permițându-ți să îmbătrânești frumos.

Ce este diabetul gestațional (de sarcina)?

      Diabetul gestațional este o tulburare a toleranței la glucoză apărută sau depistată pentru prima dată în timpul sarcinii. Apare când hormonii produși de placentă cresc rezistența la insulină, iar pancreasul mamei nu mai reușește să compenseze, ceea ce duce la creșterea glicemiei.

      Este relativ frecvent (aprox. 3–12% sau mai mult dintre sarcini) și reprezintă majoritatea tulburărilor de toleranță la glucoză din sarcină. Depistarea și tratamentul sunt esențiale pentru a preveni complicațiile pentru mamă și copil. Riscul e mai mare dacă exista exces ponderal înainte de sarcină, glicemie crescută anterior, istoric familial de diabet sau diabet gestațional la o sarcină anterioară. Testarea se face de obicei între săptămânile 24–28 (mai devreme dacă există risc crescut).

       Complicațiile apar mai ales în a doua jumătate a sarcinii: fătul primește prea multă glucoză, produce multă insulină și poate crește excesiv (macrosomie), ceea ce îngreunează nașterea (travaliu prelungit, leziuni, hipoxie) și poate impune cezariană. La nou-născut pot apărea hipoglicemie, probleme respiratorii, icter (hiperbilirubinemie), tulburări electrolitice și alte manifestări ale „fetopatiei diabetice”. Netratat, în cazuri severe poate crește riscul de complicații grave, inclusiv deces intrauterin.

       Controlul se face prin dietă adecvată, mișcare, controlul greutății și respectarea strictă a recomandărilor medicului (tratament individualizat). De cele mai multe ori, glicemia revine la normal după naștere (în jur de 6 săptămâni), dar rămâne un risc crescut de diabet de tip 2 în anii următori și de reapariție la o sarcină viitoare, motiv pentru care se recomandă test de toleranță la glucoză după naștere și monitorizare periodică, plus un stil de viață activ.

Ce poți face ca să previi diabetul de tip 2?

     Unii factori de risc sunt legați de obiceiurile tale zilnice și stilul de viață. Aici se pot face cele mai importante modificări pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate. Care sunt obiceiurile proaste care iți cresc riscul de a te îmbolnăvi?  

     • Lipsa mișcării fizice. Mai multă mișcare va pune la treaba mușchii, care vor pune insulina la lucru și vor consuma glucoza din sânge. De asemenea, dacă slăbești, vei reduce substanțial riscurile și vei amâna complicațiile. O scădere de doar 10% în greutate reduce la jumătate “șansele” de a face diabet de tip 2. Treizeci de minute pe zi de mers pe jos, în pas alert, reduc riscul cu aproape o treime.

     • Fumatul. Acesta afectează arterele și circulația sanguina, îngreunând transferul de glucoza din sânge spre celulele organismului. Lăsatul de fumat își va arăta în curând efectele asupra ta, venind și cu avantajele unei respirații mai bune și a unei flexibilități mai mari. Corelează lăsatul de fumat cu un program de alimentație sănătoasa și cu mișcare, pentru a nu lua în greutate. Discuta cu un nutriționist care te poate ajuta în acest sens.

      • Stresul, alimentația, dormitul prea puțin sau prea mult. Alege o viata emoțională echilibrata și o alimentație sănătoasă (evită alimentele procesate, făinoasele albe, băuturile îndulcite, grăsimile trans și pe cele saturate). Limitează carne roșie și alimentele animale procesate. De asemenea, dormi intre 7 și 9 ore pe noapte. 

Care sunt cauzele diabetului de tip 2?

     De obicei, diabetul de tip 2 apare din cauza unei combinații de factori, nu dintr-un singur motiv. Printre acestea se numără:

• Moștenirea genetica. Dacă unul dintre părinții tai a avut diabet, ai un risc mai mare de a face și tu aceasta boala. Cercetările au arătat ca anumite porțiuni de ADN influențează modul în care corpul nostru produce și utilizează insulina.
• Greutatea. Persoanele obeze sau supraponderale au un risc mai mare de a fi afectate, deoarece ele dezvolta rezistenta la insulina. Până recent, diabetul de tip 2 se diferenția de cel de tip 1 prin faptul că afecta persoane de peste 45 de ani, dar nu de mult timp el a început sa afecteze și copiii și adolescenții, în principal din cauza faptului ca exista mult mai multe cazuri de obezitate încă din copilărie.
•  Sindromul metabolic. Numit și sindromul rezistentei la insulina, acesta se manifesta printr-o serie de simptome, precum grăsimea adunata în jurul taliei, hipertensiunea arteriala, colesterolul HDL scăzut, trigliceride crescute și glicemie pe nemâncate crescută. 
• Ficatul produce prea multă glucoza. Când nivelul de zahar din sânge este scăzut, ficatul produce și el glucoza. După ce mâncam, nivelul de zahar din sânge creste, iar de obicei ficatul încetinește producția de glucoza, stocând-o pentru mai târziu. Ficatul unor persoane nu reușește însă sa se oprească la timp.
• O scindare la nivel celular. Uneori celulele organismului trimit pur și simplu semnale greșite sau nu le recepționează corect pe cele primite. Atunci când aceste probleme afectează modul în care organismul tău produce insulina sau folosește glucoza, are loc o reacție în lanț, care poate duce la diabet.
• O afecțiune a celulelor beta din pancreas. Aceste celule sunt cele care produc insulina, iar o problemă a lor devine o problemă a întregului organism. Celulele beta cu probleme de funcționare pot determina niveluri prea scăzute sau prea ridicate de zahar în sânge. Dar pe de alta parte, și hiperglicemia poate deteriora celulele pancreatice. 

Factori de risc

Factorii de risc sunt acele probleme fizice care îți cresc șansele de a face aceasta boala. Aceasta nu înseamnă ca te-ai îmbolnăvit de diabet zaharat de tip 2 din cauza lor, ci doar că ai adăugat riscuri la cel puțin două dintre situațiile de mai sus.

Exista și factori de risc pe care nu îi poți controla, cum ar fi vârsta de peste 45 ani, dar cei mai multi factori sunt legați de sănătatea ta și antecedente medicale tratabile. De exemplu, riști diabet de tip 2 dacă ai:

• Prediabet
• Probleme ale inimii și ale vaselor coronariene
• Hipertensiune arteriala, chiar dacă este tratata și sub control• Diabet gestațional (diabet în timp ce ai fost gravida)
• Sindromul ovarului polichistic (PCOS) 
• HDL ("colesterolul bun") scăzut
• Trigliceride crescute
• Supraponderalitate
• Depresie

Ce este diabetul de tip 2?

      Diabetul zaharat este o disfuncție endocrina, legată de secreția de insulină a pancreasului și de modul în care este folosit acest hormon in organism. Există mai multe tipuri de diabet zaharat, dar cel mai frecvent întalnit este cel de tip 2, care este considerat una dintre marile probleme de sănătate ale secolului.

     Caracteristicile diabetului zaharat de tip 2

     Diabetul zaharat este o tulburare complexa a metabolismului, care afectează deopotrivă utilizarea glucidelor, lipidelor și proteinelor. Insulinorezistența este variabila, dar în timp modificările celulare funcționale sunt urmate de leziuni anatomice ireversibile care au loc în numeroase țesuturi și organe.

     Pancreasul oricărei persoane sănătoase secretă insulina, un hormon care ajuta glucoza din sânge să treacă, prin pereții vaselor sanguine, către celulele organismului, care sunt astfel hrănite cu energie. În lipsa insulinei, organismul este privat de orice sursa de energie și ar putea sucomba în scurt timp. Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 produc insulina, chiar în exces. Dar tocmai din acest motiv organismul dezvolta o rezistență la insulina, motiv pentru care celulele sale nu mai reușesc sa primească și să utilizeze glucoza pe atât de eficient pe cât ar trebui. 

     Atunci când diabetul de tip 2 se afla în faza incipientă, pancreasul secreta multa insulina, pentru a încerca sa ajute celulele sa obțină glucoza atât de necesara funcționării. Dar nu poate tine pasul, iar zaharul se acumulează în sânge în loc sa circule în mod normal.

Ce este diabetul de tip 1?

     Diabetul zaharat de tip 1 este o boală în care sistemul imunitar distruge celulele beta din pancreas, cele care produc insulina. Fără insulină, glucoza din alimente nu poate intra în celule pentru a fi folosită ca energie și se acumulează în sânge; simptomele apar de obicei abia după distrugerea a 80–90% din aceste celule. Există și un „diabet secundar” cu simptome asemănătoare, când celulele beta sunt distruse din cauza unei boli sau leziuni a pancreasului, nu din cauze autoimune.

     Simptomele pot apărea rapid (în zile sau săptămâni) și includ urinare frecventă, sete intensă, scădere în greutate, foame crescută, oboseală, gură uscată, greață/vărsături, dureri abdominale, vedere încețoșată, halenă cu miros fructat și infecții repetate. Glucidele (carbohidrații) sunt sursa principală de energie; cele simple cresc glicemia rapid, iar cele complexe mai lent. Insulina scade glucoza din sânge și ajută glucoza să intre în celule; când lipsește, celulele „flămânzesc”, iar zahărul din sânge devine nociv.

      Consecințele hiperglicemiei includ deshidratare și slăbire, iar în forme severe poate apărea cetoacidoza diabetică (o urgență care poate pune viața în pericol). Pe termen lung, glicemia crescută poate afecta nervii și vasele mici de sânge, crescând riscul de probleme la ochi, rinichi și inimă.

      Cauzele nu sunt pe deplin cunoscute, dar factorii genetici au un rol important; nu există prevenție sigură, însă boala poate fi tratată, iar persoanele cu tip 1 pot duce o viață lungă și sănătoasă cu îngrijire medicală adecvată.

Programare prin telefon: +40 743 034 499

E-mail: cartasmedical@gmail.com

Pagină web realizată în programul pentru creare site-uri, WebWave.